Se afișează postările cu eticheta seriouslynow. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta seriouslynow. Afișați toate postările

joi, 25 iulie 2013

No chance for that to happen

As vrea sa-mi amintesc concluziile inteligente.
Deductiile pur obiective
Analizele matematice
Probabilitatile reduse
Esecuri calculate si prevazute


But hey, why dont you just give it a try?

miercuri, 14 decembrie 2011

on the long term...

full-bodied people are gonna get fat and skinny ones are going to dry out. so much for the meaning of life.

miercuri, 11 mai 2011

Let us never meet again

... da' altfel e ok, raminem prieteni!

marți, 16 martie 2010

efect terapeutic

in momente nasoale, momente de suparare
momente in care mi se pare ca totul e impotriva mea
si ca eu sint o victima absoluta, ca nimic nu iese asa cum trebuie
si ca ar trebui ca cineva sa tina scorul si sa-mi faca o statuie la sfirsit;
in momente in care imi vine sa fac filozofia fugitului
si a luatului-de-la-capat
intr-un loc unde nimeni nu stie nimic despre mine si pot lua totul de la zero
- de parca asta ajuta, de fapt, fantomele sint peste tot -

ei bine, in astfel de momente
un avatar a-tot-intelept apare
si-mi spune cu o voce ce aduce vag a sora-mii:
"Diana, te comporti ca o handicapata,
ce dracu, ai numai telenovele in cap?"


morala: [...] si daca ai o pisica p-acasa, spune-i sa ma pupe in fund

luni, 1 februarie 2010

fact

doamne ciudate sint zilele astea care parca nu se mai termina, te trezesti dimineata mergi intr-o mie de locuri si faci chestii si aduni si stringi si apoi amesteci din nou, 2-3 telefoane apoi iar de la capat, cu emotii in sus si-n jos si stari de spirit care te intorc pe toate partile ca la sfirsit sa te gindeste "aia tot azi era?".

si-apoi la celalalt capat cineva iti spune ca a stat toata ziua, o duminica lenesa obisnuita... ce viata, domle!

joi, 7 ianuarie 2010

lugu lugu

La dracu cu teoria echilibrului universal, o sa ma timpesc incet incet chiar mai rau decit sint, daca se poate! Adica am observat in mod deranjant ca am ajuns sa am ginduri de genul "ceva rau (si neasteptat) mi s-a intimplat acum, trebuie sa cistig la loto" ceea ce ar fi absolut ok daca n-ar urma in mod logic si "tiii, a dat norocul peste mine, sa ma tem ca-mi cade o caramida in cap acuma?". Nu Nu si Nu. Toate sint niste prostii, lucrurile nu sint legate intre ele, este doar un lant de coincidente (tautologic) intimplatoare si NU se intimpla totul "for a reason". Dar cum se face totusi ca dupa ce imi crapa in mod inexplicabil calculatorul primesc 2 mailuri cu vesti bune pe planuri diferite? Nu, nu o sa spun despre ce e vorba, una la mina ca nu e chiar atit de interesant pentru tine, doi pentru ca oricum, intr-un fel ma asteptam sa primesc respectivele vesti mai devreme sau mai tirziu, deci n-a fost jeopardy 100% si trei pentru ca, haha, i wouldnt want to jinx it...

Ramalamaramalama si doua plame dupa ceafa la fata din colt, va rog!

vineri, 12 decembrie 2008

stick around kid, we're going places

s-ar putea ca, intr-o noapte, pe la ora 1:13 cind iesi pe geam sa fumezi tigara dinainte de culcare, sa vezi undeva in blocul vecin o silueta care alearga pe loc in fata geamului si-nca sus, la etaj. s-ar putea sa privesti lung a nu-ti veni a crede, sa rizi in timp ce scuturi scrumul tocmai pe o pisica ce doarme linga perete, vreo 8 etaje mai jos, si sa zici "domne, incredibil, ce oameni stupizi, ce lume traim!". totusi eu personal trebuie sa recunosc ca si mai incredibil mi se pare genul de baiat care viseaza adinc in inima lui la o fata cu inima curata, pura si neprihanita, in timp ce in discutiile la bere cu amicii imparte femeile in doua categorii: curve mai proaste si curve mai bune. sau genul de fata care se gindeste ca n-ar putea sa-si ierte iubitul pentru ce i-a facut si uita momentul ala de la munte cu echipa de fotbal, despre care bineinteles ca el n-a aflat niciodata. sau genul de om care este uneori teribil de neiertator si de lucid cu defectele sale, zici ca mai are putin si-s face un demn de admiratie harakiri cinic, mintea sa golindu-se de orice cunostinta de cauza circa o ora mai tirziu. sau faptul ca internetul ma saboteaza sa public adevarurile indubitabile ale lumii taindu-mi fragmente din text. e drept, si mie mi se par stupide persoanele care alearga in geam in toiu noptii, dar hai sa recunoastem ca lumea e plina de minunatii. ai drecu' cliseisti ce sintem cu totii!

luni, 6 octombrie 2008

des Idiotes

Io nu sint de acord sa creasca salariul profesorilor cu 50%. E absolut absurd, daca stai sa te gindesti ca procentul in sine e imens dar si la avalansa de revendicari pe care ceilalti bugetari o vor crea: sanatate, transport in comun, FUNCTIONARI. Imagineaza-ti cum se poate bloca un oras intreg printr-un haos de greve si miscari sindicale. Sint de acord sa ia din bugetul armatei, de exemplu. Dar 50%??? Cei care au propus asta sint absolut idioti. Trebuie sa fiu foarte atenta pe cine votez la toamna. Noi toti, de altfel
Nu sint de acord nici sa faca zi libere rusaliile si sfanta marie. Sa fim dom'ne seriosi, asta are nevoie romanu, de mai multe zile libere?! Pai oamenii NU isi fac treaba, chiulesc cit pot de mult, iar o zi libera in mijloc de saptamina stim cu totii ca echivaleaza pina la urma cu 5 zile pierdute! Total ineficient si stupid. Plus ca datile alese - ambele sarbatori religioase, n-am nimic personal cu ele - reprezinta clar o miscare populista de atragere a electoratului mai sarac cu duhul care va vedea in asta o "mana cereasca". BAAAAA, tre sa muncesti intai, nu sa stai s-o freci toata ziua!
Oameni idioti, zau asa.

marți, 30 septembrie 2008

and another thing

daca da dracu si vine vreodata la mine un reprezentat bcr sa-mi spuna ca pot sa-mi platesc facturile prin cont direct, dupa ce a stat in mod miselesc sa ma fileze sa vada ce discut eu la bere cu prietenii/familia/ciinele, am sa-i dau un sut la boase si o sa-l dau si-n judecata sa-l invat sa nu-si mai bage nasu in vietile oamenilor. Pai ce reclama e asta dom'le?!

luni, 18 august 2008

si bineinteles, sindromul "nu mai e ca inainte"

Recent am terminat o carte in care eroii, printre altele, isi infiintasera o agentie de voiaj pentru mitomani, ceea ce consta intr-un curs de pregatire despre locatia pe care, chipurile, o vizitasera, astfel incit la sfirsit sa aiba cunostinte necesare pentru a convinge pe oricine ca voiajul fusese real. Una dintre chestiile de baza era sa incepi cu un "lucrurile nu mai sint ca inainte", ceea ce aproape iti garanta increderea interlocutorului.

Cam asa si la noi. Mi s-a cam acrit de oameni care rostesc vag superior replica asta inteleapta, care au fost de la inceput pe peste tot si, prin acest simplu fapt, considera ca lucrurile le apartin. Si iata ca tocmai cind ajungi si tu la un festival cu greutate deja, sa luam la intamplare - editia a cincea, e teribil de nasol, lumea de proasta calitate, organizarea mult mai slaba efectiv nu mai face fata numarului imens de oameni, plaja e plina si coada la buda mare. Tragic. Incheiat cu un "la anul nu cred ca mai vin, la citi pustani si cocalari au inceput sa apara". Desi fenomenul este cit se poate de explicabil, pentru ca "pustani" o sa apara mereu cu dorinte de experiente noi (kids grow, it's a shame, i especially hate it when it happens to puppies), iar diluarea "calitatii umane" se explica prin faptul ca, pe scurt, oamenii aduc alti oameni, si poate nu sint toti pe atit de cul, de roc si de incadrati vizual si spatial ca "originalii". acuma nu c-as fi de acord cu taranismele si vorbitul tare si manelistic la filme, lista putind continua, zic doar ca lucrurile sint relativ explicabile. friends of friends of friends tend to be a bit different.

Io zic ca daca nu-ti mai place, nu tre sa mai maninci. Si eu am fost o stufuioata redutabila, am fost la toate editiile pina la asta, si cind au fost treij' de mii de oamenii si cind au venit doar sapte (000). Si anul asta am intrerup traditia pur si simplu, nu ca m-ar fi scirbit oamenii ci pentru ca nu mi-a mai placut asa de mult care erau invitatii, si am incercat ceva nou care deja devenise "too popular" pentru altii. Asta-i viata, desi e relativ nasol ca atunci cind ajungi intr-un loc inedit pentru tine sa asculti comentariile cunoscatoare si plictisite ale altora, care parca iti fac un apropo ca, dom'le, esti in plus, tu ai stricat locul. Asta asa, ca fapt divers, de oameni tristi faci abstractie, e pacat sa-ti strice distractia. Si in inchiere, aparent fara nici o legatura cu subiectul dat, iata:

miercuri, 16 iulie 2008

povestiri despre nebunia obisnuita

atunci cind nu vezi foarte bine la distanta lumea poate parea un loc mai bun. bineinteles, depinde de tipul de temperament, de felul de a fi, etc, dar per total toti oamenii cu care intri in contact sint mai putin agresivi si mai usor de ignorat. pentru ca nu le vezi fetele bine decit cind esti foarte aproape de ei, si atunci deja nu mai conteaza pentru ca aproape i-ai depasit; pentru ca grimasele de oameni cool, zimbetele batjocoritoare, sprincenele ridicate in semn dezaprobator si multe altele, pur si simple se pierd in ceata. iar daca la chestia asta adaugam un mp3 player care urla in urechi cu acele melodii, things couldnt be dandyer.

bineinteles unii circotasi ar spune ca ar fi absolut necesar sa port ochelari, ca trebuie sa repar acest defect care nu are alt sens logic decit in inrautatire, ca trebuie sa iau lucrurile in serios si, pragmatic vorbind, sa am "grija de mine" pentru ca, nu-i asa, no one else will, but i say, what the heck, am destule probleme vara (toamna) asta, si nu am nici o sansa, nici intentie, sa le rezolv pe toate, so i might as well make the most of them. da, e putin ciudat sa "scoti ce e mai bun dintr-o problema", dar intr-un mod foarte sucit si stupid, aproape se poate.

traiesc intr-o semi obscuriate pacifista, eu si caii inhamatai la carute. momentan ma descurc binisor, deja m-am obisnuit sa nu vad cind intru la metrou sau in spatii larg deschise. in final nu-i chiar asa de rau, e o chestiune de perspectiva (hihi, i made a funny). astept cu interes ochelarii de exersarea muschilor ochilor, despre care se spune ca, pentru doar 15 minute pe zi, reduc simtitor astigmatismele si in general revitalizeaza musculatura ochiului. pina atunci insa, nu va mirati daca treceti pe strada pe linga mine si va ignor; nu e nimic personal, incercati in schimb sa luati initiativa. va asigur de cele mai bune intentii.

luni, 23 iunie 2008

what to do what to do

repede hai repede sa-mi zica si mie cineva ce sa ma fac cind o sa fiu mare (taci TACI, nu comenta in afara subiectului dat) pentru ca uite am o problema mai am un an si chiar daca o mai lungesc eu cu un master trebuie sa ma indrept spre ceva ceva mare grandios utopic ceva care sa fie maret prin definitie ceva care sa-mi solicite tot intelectul ceva care sa fie o provocare continua, mereu in schimbare mereu in evolutie, ceva care sa inglobeze tot ce pot eu sa fac si inca in plus. bine, am sa ma multumesc si cu mai putin, dar nu cu mult mai putin.

problema mea principala e ca mie imi plac prea multe chestii, sau le gasesc, macar, acceptabile. uite de exemplu atit in liceu cit si in facultate mi s-au parut interesante si cu rol util majoritatea materiilor; in liceu am stat prost cu geografia dar nu din vina ei; in facultate nu mi-a placut electronica. nu ca n-o fi fost ea desteapta sau necesara, doamne-ferestre, dar mi s-a parut cam mult, asa. si-atunci cind atitea chestii au potential, e tare greu sa aleg una. sint o nehotarita. a, da, si inca o chestie: eu nu stiu sa fac nimic perfect. doar ca stiu cite ceva din toate si am entuziasm (ul specific virstei) si ma gindesc ca pot sa invat. orice. dar aia sa fie!

acuma, sa evaluam citeva dintre posibilitati: as putea sa-mi bag picioarele in cunostintele efective acumulate aici-i-sa si s-o iau de la zero (+) intr-un domeniu programator softist de genul java, c developer, php, sql, programare in limbaj de asamblare, ca sa supralicitam. am zis 0+ ca ceva asa pe acolo cit sa-mi dea baietii un internship cu training stiu si eu (c-am invatat la scoala, deh), p-orma oricum pe majoritatea ii intereseaza sa ai sufletul curat si mintea clara. willing and abel. parca nu ma pasioneaza. dar as putea s-o fac. sau as putea sa ma bag in ceva in care sa n-am regretul c-am invatat degeaba pentru macar citeva din multele examene date (minciuna! nu regret nimic!). deci as putea sa ma fac automatista get-beget si sa reglez sisteme sa fac scheme si sa calculez margini de robustete si de faza. hm. mai mult parca mi-ar placea ceva cu sisteme embedded adica pentru nespecialisti aparatele alea micute de au ele un microprocesor care face el saracu atitea chestii destepte. dar si aici cred c-ar fi tot rutina cu carul. tot pe lista de faculty-related vom adauga algoritmi de optimizare, robotica, proiectare de algoritmi eficienti si scheme de functionare pentru probleme industriale, lucru in domeniul sistemelor de operare in timp real, inteligenta artificiala. mama ce chestii cul stiu. si tot degeaba. sau as putea in final sa las din nou balta totul si nici sa nu ma chinui prea tare pentru a face ceva webdesign ('stem profesionisti, ce dreacu!), mai invat si ceva flash si gata. sau sa-mi urmez visul din copilarie (pus pe standby vreo 4 ani cit a durat facultatea asta) si sa fac grafica pe calculator, character design, 3d modelling si alte chestii legate de. cind ma uit la baietii astia pe site ma doare sufletelu si mi-e clar ca mi-am gresit vocatia. dar poate nimic nu e inca pierdut.

deci pot sa invat orice. i am not affraid. si desi poate suna excesiv de self-confident, atita lucru pot sa afirm ca mi-a cultivat facultatea asta (grea!), si-anume puterea de invatare si increderea ca, daca esti pus pe munca munca si air munca, in conditii normale, nu are cum sa nu iasa.

asta e CVu meu deocamdata. astept recomandari. i need a life coach.

joi, 19 iunie 2008

disclaimer

warning! this person may experience harsh (but rather quick-passing) periods of depression, low self-esteem, testy-mood, loneliness, boredome, lack of interest towards activites or people, anxiety. also, it has been said to take things too personally, to be judgemental, quick-temepered, sharp-tongued, loud mind-speaker, know-it-all.

if you experience any problems with this person try and address her in a polite straight-forward matter, do not be affraid to sustain your point of view with strong arguments, be ready to debate a little, as this person is also known to be pretty hard headed. alas, it has been known for her to addmit her mistakes and ask for forgiveness, but only when proven wrong in the matter here stated. otherwise, you should contact your nearest fortune teller or you might as well write santa clause about it, 'cause it will do you just as damn much good.

there, im all covered. i wash my hands of the whole thing.

ps: incurajez lumea sa-si faca disclaimer. sa lasam chestiile adorabile la noi, hai sa vorbim de alea nasoale. ar fi atit de mult mai usor de coexistat intr-o maniera placuta si amiabila. dont wait for others to tell you what's nasty about you! tag?

joi, 5 iunie 2008

un motiv in plus sa invat sa ma bat

azi am injurat un pervers in tramvai. io stateam la geam si la un moment dat vad o tipa dragutica intr-o rochie care se baga cu o fata chinuita in mine. cum cunosc destul de bine fata respectiva si posibilele cauze, ma uit in spatele ei si vad un tip solid putin mai intalt decit mine, altfel destul de normal looking. "cine stie, imi zic". putin mai incolo insa fac schimb de locuri pentru a ajunge la usa si ajung fix linga tipul in cauza si, pentru a-mi proba banuielile, ii trag o ocheaza bine tintita din lateral. "mh-mh", inca aveam dubii. il fixez insa cu privirea drept in ochi, lucru care m-a mirat chiar si pe mine ca in general nu-s asa "tupeista" to stare-down people. tipul pesemne ca se prinde (doh!) si isi schimba mina de sustinere de bara de sus, pentru a se camufla mai bine. il mai las putin si, fix inainte sa cobor in statie il mai verific o data, la fix pentru a observa miscarile ritmate si fermoarul, de altfel, desfacut. moment in care efectiv stupefiata ma uit la el si-i zic "'tu-tzi mortii ma-tii, nu ti-e rusine cum te comporti in tramvai!". coboara in statie, si eu, si tipa terifiata care o tuleste cit mai repede (nu ca n-as intelege), si ramin eu cu respectivul care, vazindu-se si el in pozitie de a putea scapa (de furia multimii, as if!) capata curaj si, dupa ce se departeaza totusi vreo 5 pasi, se intoarce uitandu-se urit spre mine si zice "de cind injuri de morti?", si da sa se intoarca curajos spre mine, "ia vezi, ca tot in partea aia o iei". moment in care e drept ca I froze a little, ca si reactie nu neaprat de frica (poate si asta dar mai mult soc, ca uite domne cit tupeu! si cit tupeu au oamenii astia in general! si de-aia ne e frica sa spunem ceva cind vedem cum se fura din buzunar, si de aia tacem in general in fata celor cu gura mare. fenomenal, domnule!). dar am ramas pe pozitie pentru ca totusi creierul meu percepea ca nu are ce sa mi se intample in statie in mijlocul zilei, cu atitia oameni care trec pe linga. am regretat p-orma ca nu l-am injurat in continuare si nu i-am zis sa mergem impreuna la politie, just for show off, evident, ca n-aveam cum sa retin ditai omu dar asa, ca sa nu ramin mai prejos. am apreciat insa ca am ramas dreapta in fata lui si ca am avut puterea sa-l injur. trebuia s-o fac mai tare, sa atrag mai multe priviri.

interesant a fost insa ca dupa ce am povestit strasnica mea fapta de vitejie mamei si sora-mii reactiile initiale au fost "dar ce, se freca de tine? trebuia sa-l lasi in pace, ce te bagi aiurea in seama". !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!. deci in general daca te bagi pentru altii, chiar daca n-ai nici o legatura cu ei si aia impotriva carora spui ceva fac o chestie absolut dezgustatoare, se cheama ca "te risti aiurea". ca nu e treaba ta. si de aia se intampla cita se intampla.

si mie mi-e frica. asta e prima oara cind fac ceva de genul asta, dar sint cit se poate de mindra, chiar daca n-am avut neaparat cine stie ce rezultate. am scapat-o probabil pe saraca tipa de inca o statie de groaza, poate nici macar. dar am avut curaj, chiar daca a inceput sa paleasca la amenintarile aluia. si de aia trebuie sa invat sa ma bat. logic and brains may help in more intelectual occasions, dar trebuie sa fie al naibii de reconfortant sa stii ca la o adica poti sa spargi fata cuiva.

mai pe seara am carat 80 de bucati de viitoare mobila aduse de ai mei de la ikea. si mi-am adus aminte ce misto era cind facem miscare, efort fizic, ce usoara si agila ma simteam dupa. deci as putea sa-mi repar piciorul si sa sar iar coarda si sa fac balansari si sa fac sfoara. apoi as putea incerca niste kickboxing. asa, de fun.

marți, 3 iunie 2008

variatiuni pe tema


tehnic vorbind, timpul merge intr-o singura directie. asa ca nu exista nici o scapare, o sa imbatrinim, o sa albim, la un moment dat o sa ne cada parul de-a dreptul. fact. o sa ne ingrasam, o sa ne zbircim, o sa capatam probleme cardiovasculare, probleme datorate noptilor pierdute, ingeratului de alimente toxice, sechele de la alte obiceiuri nesanatoase. si, intr-un final, o sa murim cu totii. deci asta e, nu prea ai cum sa cistigi aici. asta daca nu esti unul dintre cei care cred in ceva mai bun la capatul tunelului. ar fi o discutie interesanta despre ce ar inseamna acest "mai bun" dar sa nu ne abatem de la subiect. pentru restul, insa, this is life.


am citit odata o chestie pe un link trimis de un prieten care trata problema "the meaning of life" intr-un fel destul de bine organizat. incerca sa raspunda in sensul asta unor nemultumiri de genul "If you're questioning the meaning of life because you've been unhappy and depressed a good bit" sau "if you want to know the meaning of life because you feel useless and worthless" si mi-a placut bunul simt si logica relativ simpla, la obiect, in care trata problema, incercand o abordare rationala si "down to earth" de tipul: da, esti nefolositor, dar asta pentru ca nu ai fost fabricat pentru a fi folositor. nu trebuie sa faci nimic decit ce iti propui, nu trebuie sa dovedesti nimic altcuiva in afara de tie, pentru ca tu esti singurul arbitru care conteaza, in final. the greatest battle is the one with yourself. once you've got that covered, the rest is easy.


dar uneori mi se pare nasol, prea putin. ma surprind destul de des in ultima vreme observind chestia asta, intr-o maniera efectiv surprinsa. cum, asta e tot? asta E TOT? si pot sa cunosc atit de bine oamenii, si sa ma prind de atitea chestii, si sa intuiesc perfect unele etape peste care efectiv n-am sa pot sari, prin insasi natura lor? si am sa urmez sabloane, si am sa iau parte si eu la conflictul dintre generatii, si am sa ajung in final tot la concluziile parintilor mei? sint unele lucruri atit de deterministe si totusi imposibil de evitat? si eu pot sa stiu toate astea si nu cistig nimic? nu primesc nici macar un premiu, o evadare intr-o lume de vis, ceva, nimic-nimic?


si-n astfel de momente ma gindesc ca nu-mi place, eu vroiam mai mult. adica realizez simplu, sec, aproape cinic, ca "asta e". and there's nothing i can do about it. si stiu ca ma repet dar nici nu poti sa-ti inchipui cita uimire trezeste descoperirea asta in mine.iar viata n-o sa fie niciodata mai mult decit ce pot eu sa fac din ea. atit. and... where's the fun in that?


bine ca am capsuni cu frisca, am sa inchei aici. lor nu poti sa nu le dai atentie. sau telefonului care suna, sau lucrurilor care trebuie facute, oricum orice e mai bine decit sa filozofez pe tema asta grea. pentru ca pot sa inteleg situatia dar nu pot sa nu ma revolt, desi mi-ar fi atit de mult mai util. macar am muzica frumoasa. si lumina calda deasupra biroului. si-o carte de citit mai incolo. deja ma simt mai bine. si soare, si prieteni la munte si la mare. si bere pe motoare, plecari cu masina, ci cintece alese de mine. catei pe care-i mingai in drum spre casa, copacii mari si verzi. bucurestiul noaptea si sinaia ziua. briza marii si aerul de munte. da, asa mai merge. i promis to make the most of it.

luni, 26 mai 2008

simt civic, mon cher!

Astazi mai aveam putin si incepeam sa dezbat interesul national cu oameni necunoscuti in autobuz. Erau vreo 3, 2 fete si un baiat, cam de varsta mea asa, care vorbeau despre alegerile ce vor sa vina, afirmand puternic si aproape cu mindrie (una dintre ele) ca anul asta nu merg la vot, ca "nimeni din familia mea nu voteaza, uita-te si tu, cu cine sa votezi?" si "o sa ma duc atunci cind o sa am pe cine sa votez, ca cu d-astia...". Si tare as fi vrut sa ma infiltrez si sa intreb asa de la obraz nu te supara, fatuca, da' te-ai interesat si tu asa sa aflii ceva despre astia? cine sint astia, de fapt? ai cautat vreo informatie, ascultat vreun talk show sa iti formezi in cunostinta de cauza o parere? dintr-un bun simt caracteristic (sic) m-am abtinut, bineinteles. probabil mi s-ar fi raspuns cu alte generalizari vis-a-vis de clasa politica in general, de toti cei care fura, de cum nu mai avem nici o sansa, ca totul se duce de ripa, ca cat sa ne mai minta, ca sistemul asta pure evil de altfel si noi fara nici o sansa, fara nici o putere etc. murim cu totii uite-acuma. ce e mai trist e ca atitudinea asta prinde tot mai mult la oameni tineri, care ar trebui sa fie interesati sa schimbe ceva, sa se foloseasca de dreptul lor cetatenesc. and dont give me any of that un-vot-nu-inseamna-nimic crap. Pentru ca nu e un vot, e vorba de aproape 50% dintre cei cu drept de alegere si de o atitudine de nepasare si de neimplicare in general. si tot pentru ca "ei e rai si noi e slabi" facem mizerie pe jos si traversam aiurea si depasim pe dreapta si nu facem niciodata mai mult decit strictul necesar. iaca m-am si enervat.

pe scurt mi se pare mai mult decit necesar sa-ti exerciti dreptul de vot. pentru ca nu ni se pun des astfel de intrebari. chiar daca esti mic, chiar daca toti sint corupti, chiar daca tot aia o sa fie. si nu-mi spune ca din peste 10 candidati la primaria capitalei nu e nici macar unu mai putin rau. sau spune-mi ca nu votezi pentru ca nici unul nu te multumeste, dar ai incercat sa aflii, ti-a pasat. sau spune-mi ca nu-ti pasa, ca e timpul tau liber intr-o duminica de 1 iunie, ca, in definitiv, nu e treaba mea. but i may get back to you on this one. doar asa, de dragul conversatiei >:]. dar hai sa ne avem ca frati (toti sintem putin luati!), nu-i asa de greu si nici nu ia asa de mult sa te documentezi putin. plus ca poate fi chiar instructiv si amuzant cind te plictisesti de moarte si incerci sa scapi de alte obligatii.

in final va ofer mai jos o lista de linkuri de campanii, prezentari personale si siteuri informative ale doar citorva din candidatii la primaria Bucurestiului, intr-o ordine absolut aleatorie. Nu sint o fanatica, personal n-o sa flutur stegulete, n-o sa ies in strada nici ca iese, nici ca nu iese cel pe care-l sustin. But my conscience will be clean

Sorin Oprescu - independent
Ludovic Orban - PNL
Cristian Diaconescu - PSD
Vasile Blaga - PDL
Codrin Stefanescu - PC
Aurelian Pavelescu - PNTCD
Cozmin Gusa - PIN


PS: si, pentru a-i dezamagi pe negativisti, lucrurile n-au cum sa mearga mai rau. Indiferent cine va conduce capitala, fondurile europene vor veni si, intr-o masura mai mare sau mai mica, se va face ceva cu el. Din fericire, e absolut inevitabil :). dar daca vrei totusi sa te asiguri ca N-O sa iasa o persoana in mod special, ai face bine sa votezi totusi alta ;;).