miercuri, 25 martie 2009

pour me another glass of wine, waiter

Azi am vazut o fantoma. De dimineata, putin inainte sa plec la serviciu. Nu ma intelege gresit, mie nu mi-e frica de fantome, doar ca iti complica intrucitva existenta; niciodata n-am inteles de ce, daca ar exista, ar vrea sa ne faca rau si sa ne sperie, sa ne faca "buga-wuga", sa piriie lemnele sau sa deranjeze perdeaua de la ferestra. Zau asa, au si ele o viata proprie si sint convisa ca ar avea mult alte treburi mai importante de facut decit sa faca farse de copii mici. Oricum, fantoma mea e putin diferita. Am privit-o intai cu un ochi piezis si m-am dus la baie sa ma spal. M-am imbracat, mi-am mai verificat mailul o data, si ea tot acolo era. Am ignorat-o si, pe buna dreptate, citeva ore mai incolo disparuse. Fantomele n-ar trebui sa iasa la iveala, fiecare cu lumea lui.

sâmbătă, 14 martie 2009

Space, the final frontier

Dezvolt o legatura telepata cu un prieten disparut. In sensul ca ma trezesc noapte si ma gindesc la lucruri, deschid winampu si prima melodie are legatura, pisica imi face ture ca dementa pe canapeaua din sufragerie si brusc iar vine vorba despre. Daca o mai tin asa citeva zile imi propun sa recitesc alchimistul si sa fac analiza pe text, e clar ca universul mai avea ceva ascuns in spatele pungii aleia de floricele din dulap. Care, apropo, a disparut in mod miraculos! Pot sa jur ca am cumparat 3 si am mincat doar 2. Sau 4 cu 3. Numere fatidice si astea. Lugu-lugu

vineri, 13 martie 2009

Taaa-dadadada-daaaaaaaaaaaaaa!

Asta seara sarbatorim faptul ca aparatul meu Samsung oferit (handed-down, adica) de ai mei, care a suferit o zgirietura pe lcd la aproximativ 2 saptamini de la primire (modul personal de a-mi "marca" lucrurile pe care, de altfel, le tin destul de mult) tocmai si-a revenit din socul din delta. Mai exact, nisipul fin fin fin minca-i-as firu sa-i maninc, care a intrat la motoras si-l impiedica sa mai faca zoom, oprindu-l brutal si neavenit s-a dus! Adica probabil ca inca e pe undeva pe acolo rozindu-i incet pretioasele parti electronice, dar eu am descoperit o metoda prin care exercita zoom si, pina la proba contrara, il declar reparat. Sa-mi traiasca mult si bine ca oricum n-o sa am bani de astfel de investitii majore in viitorul apropiat. Si, nu, NU este un apropo subtil. Mie imi plac lucrurile (stricate) personalizate, mi se mai intimpla sa merg rupta sau ciobita pe strada. In alta ordine de idei pe bicicleta habar n-am sa merg dar, vorba lu cata, poate invat odata, imi plac si ridichile si ciorapii colorati desi sint ofticoasa, muzica country nu prea gust pentru ca sint incapatinata si, oricum, am mereu ac si ata la mine. Rid mult, poate d-aia nici nu vreau sa emigrez, slava domnului n-am cazut din nici un copac niciodata, practic n-am avut nici o problema majora pina cind am inceput sa-mi stric picioarele; tin minte chiar ca invidiam (?!) pe ceilalti copii care aveau povesti d-astea de vitejie de spus. Am spart totusi un geam cu picioarele, pe vremea cind eram gimnasta si ma antrenam in casa pe fotoliile din sufragerie; am venit cu viteza prea mare, am pus miinile jos, picioarele sus si boooig!, s-a spart geamul de la etajul 7 spre lumea exterioara. Intr-un accident similar am spart si lustra atirnatoare din sufragerie, ma prinsesem eu deja ca fotoliile cu spatele spre fereastra sint riscante. Trebe recunoscut totusi ca as fi avut o moarte deosebita daca veneam cu si mai mare forta si plonjam de-a bineala prin geam, de la etajul sapte, intr-un flip neintentionat. Am fost salvata probabil de faptul ca n-aveam chiar saij'de kile ca acum si, ati ghicit, de alunita din virful nasului!!

duminică, 8 martie 2009

Lepse restante

  • Numero 1, de la Irina, primita acu aproape o luna:
O sa scriu 14 chestii despre mine, si voi tre sa comentati care sint false si care adevarate. Sper sa raspunda le ea cel putin persoanele la care am rapsuns si eu, adica Irina si Catalina si vreau sa-l traumatizez cu asta si pe Dan. All others are of course very welcomed too.
  1. Merg pe bicicleta de la 8 ani
  2. Sint ofticoasa
  3. Nu suport ridichile
  4. Vreau dresuri de toate culorile
  5. Sint fana muzica country
  6. Am cazut dintr-un copac cind eram mica si mi-am rupt mina dreapta
  7. Stau prost cu memoria
  8. Am aparut la televizor
  9. Rid mult
  10. Am mereu ac si ata la mine
  11. Sint incapatinata
  12. Vreau sa emigrez
  13. Am o alunita in virful nasului
  14. Am spart un geam cu picioarele
Aceasta leapsa mergem mai departe la Dan, Ioana si Mihai, ca tot nu mai vroia lepse d-astea egocentriste.

  • Numero 2, de la Ioana:
SUNT: fericita, in principiu
AŞ VREA: sa pot sa invat din greseli
PĂSTREZ: amintiri, poze si povesti frumoase
MI-AŞ FI DORIT: sa existe optiunea "save game" si "load"
NU ÎMI PLAC: fructele grepfruit
MĂ TEM: de slabiciunile mele
AUD: foarte bine, compensez pentru vaz.
ÎMI PARE RĂU: cind sint impulsiva. dar apoi imi pare rau si cind ma gindesc prea mult si pierd momentul.
NU SUNT: o eroina romantica, desi uneori mi-as dori
DANSEZ: si ma doare fix in fund ce parere aveti voi despre asta

CÂNT: din toata inima si vezi mai sus
NICIODATĂ: ei, fii serios acuma.
RAR: renunt cu adevarat
PLÂNG: cind mi se face o nedreptate evidenta (pentru mine), cind am in minte toate argumentele, cind imi vine sa tip dar am un nod mare in git si nu poate iesi nimic afara.
NU SUNT ÎNTOTDEAUNA: multumita de mine
NU ÎMI PLACE DE MINE: cind nu spun tot ceea ce cred, desi sint constienta de avantajul diplomatic
SUNT CONFUZA: doar din punct de vedere geografic :))

AR TREBUI: sa ma culc mai devreme si sa ma consum mai putin

Aceasta leapsa merge mai departe la Irina si Cata care stiu ca vor pierde foarte mult timp cu ea si la Martha pentru ca atunci cind esti printesa trebuie sa raspunzi la intrebarile ziaristilor, si oricum pnici o fapta buna nu ramine nepedepsita.


  • Last but to be honest my favourite (british english, n.a.), de la Marta:
Formatia mea se cheama Stefano Visconti, suntem niste drogati care cultiva trifoi si zambila pentru proprietatile lor terapeutice si din cind in cind rupem chitari aruncind-le de la etajul 7. Primul nostru album, "Of periods in my life" este o mixtura de grunge, indie si jazz acid, a aparut in magazine acum 2 zile dupa lansarea fastuoasa din Vanuatu, si desi coperta e destul de pacifista instiga la violenta importiva martienilor si revistelor de femei.

Aceasta leapsa merge mai departe la toti cei care citesc acest blog pentru ca e pur si simplu prea tare.

vineri, 6 martie 2009

Faptele zilei de azi


  • Nu stiu sa cumpar flori, nu-mi place si am s-o fac cit mai rar posibil. Adica nu ca nu mi-ar placea florile in particular, dar ma deranjeaza foarte tare interactiunea cu persoanele care le vind. Ma deranjeaza preturile excesive, mai ales in perioada asta, la care e foarte important sa stii sa te tirguiesti; nu-mi place felul agresiv si agatator de-a hartui atrage clientii, nu-mi place ca trebuie sa strimb din nas si sa ofer jumate din pret ca mai apoi sa convenim pe la mijloc; nu-mi place ca daca nu ma comport exact cum am zis mai sus ajung sa plec de acolo cu un buchet mai mult sau mai putin frumos dar cu profundul sentiment ca i've been ripped off.

  • Sint sigura ca la un moment dat tot o sa ma bag in genul ala de discutie iscata in autobuz intre doi oameni nemultumiti care comenteaza despre sistem, coruptie, rominia asta de cacat, vremurile de aur ale lui ceausescu etc. Ma agaseaza oamenii de genul asta care sint gata oricind sa dovedeasca ca ei au facut tot ce se putea pentru TARA, ca au trait si pe ceai (si piine? no, tea is just fine, thanks), ca bine le facea ca-i punea la zid (de canal ce sa mai vorbim) si ca in general nu s-ar putea spune despre nimic ca e mai bine azi decit acum 20 de ani. A da da, iar preferata mea, repetata de vreo 5 ori in 168 de la romana la eroilor "iooo, sa fi fost tinar acum, pe jos o apucam de aici, pe jos!". un paharel de vischi la masa din colt, domnii au un drum lung in fata - keep walking.

  • ca o profesoara ce sint (sic) ma bucur ocazional de cadouri din partea copiilor in ocazii speciale ca 1 martie, paste si altele dar, slava domnului, anul asta n-am primit prea multe (ma simt foarte jenata si ma bucur ca 1 martie a picat in weekend). Totusi am primit un set de chestii de ingrijirea unghiilor (?!, se vedea jegu'?) si am zis sa fac o nebunie si sa trec la lacuit. Efectul a fost foarte dezamagitor intrucit am descoperit ca rosul unghiilor nu mai are aceeasi satisfactie din cauza filamentului protector. Myth busted.
In ultimele 4 saptamini (am schimbat numerotarea) ceva palpitant s-a petrecut in fiecare vineri/simbata, deocamdata cu rezultate pozitive. In acelasi timp a scazut dramatic lira sterlina, dar personal nu ma simt responsabila. Sa ne tinem de miini si sa mizam pe trendul ascendent. O spirala a universului, ceva?