vineri, 28 noiembrie 2008

ridica din umeri si mergi mai departe

din cind in cind dar mai degraba rar mi se intimpla sa am cite o revelatie care, fascinantant, nu e postuma. In timp ce ma mai surprind zicind "ehhh, ce frumos era in liceu... cind eram tineri si n-aveam noi habar de nimic si traumele noastre cele mai mari erau ca nu ne lasa parintii decit pina la 10" sau "ce tare era cind eram eu a patra si mergem la gimastica si saream si-mi duceam picioarele pina la ureche", intelegi tu, chestii postume, fara indoiala adevarate dar cit se poate de tardive, care nu pot duce decit la o stare de melancolie deloc utila, in final, ei bine, iata ca azi am avut unul dintre acele momente de "daa DAAAA!! acum inteleg, astea sint zilele, acum trebuie apreciat, carpe-diem!"-ninini. Mai exact, mi-am dat seama ca o sa-mi lipseasca foarte mult locul de munca actual, la un moment dat. Loc pe care nu l-am luat niciodata in serios, nu era ceva "pe bune", doar asa, o "chestie" cu care mai luam niste bani (buni, ce-i drept), in nici un caz ceva pe termen lung sau de perspectiva comparativ cu colegii mei programatori. Si totusi, ce dor o sa-mi fie: de cladirea de pe elefterie, cu tavanul inalt, de sedintele de vineri care, dupa cum s-a dovedit inca o data azi, sint tinute mai mult ca sa ne vedem cu totii si sa ridem impreuna, de toti oamenii care s-au perindat pe la noi dar si de perioada noastra de glorie cind eram toti - eu, dan, horatiu, catalina, claudia si roxana si tooooti ceilalti, fara sa-i uit insa nici pe primii - victor, radu si andrei. Cu siguranta o sa privesc, in cinci ani, retrospectiv, si o sa zic "baa, ce fraiera eram eu, hai ca era tare si ne distram bine impreuna, ce gasca misto eram, daca stiam ce plictisitoare e viata de angajat "pe-bune" poate pretuiam mai mult".

M-am prins in avans, deci. Am sa apreciez mai mult ultimul meu an aici. Ar trebui, cel putin, sper sa nu uit s-o fac. Mie mi se suprascrie creierul usor pe anumite tipuri de memorie.

Cumva, insa, am impresia ca tot una o sa fie. Pacat, as fi zis ca daca sint desteapta si pe faza, primesc si eu ceva, un premiu, un "save game", o chestie de mers inapoi in timp. Load autosave ar fi grozav, iti zic eu!

2 proteste:

Mihai spunea...

ba, ce misto era cand eram eu intr-a-ntaia si faceam 50 de flotari la micul dejun!

Didi spunea...

you're just jealous