puffffffffffffff

sa te culci la 12 si sa te trezesti 11 ore mai tirziu dar sa nu te ridici din pat imediat, sa mai lenevesti vreo ora hirjonindu-te, uitaindu-te la televizor sau pur si simplu rizind bine dispus; sa nu faci nimic toata ziua, sa-ti fie incredibil de lene sa iesi din casa pentru a respira aerul de munte care, din fericire, intra destul de bine si pe fereastra; sa bati aceleasi drumuri care in copilarie pareau incredibil de lungi si de plictisitoare pentru ca timpul trebuie trecut cumva si, oricum, nu ne grabim nicaieri; sa nu vrei sa descoperi nimic, sa realizezi nimic, fara nici o nevoie stringenta, asta neinsemnind totusi ca pierzi o zi minunata de vacanta; sa mergi cu masina ore intregi, alegind aproape intotdeauna drumul mai lung, just for the pleasure of it; de asemenea:

jocuri lenese, batai cu picioarele pe sub masa, cu perne si sepci, televizor si desene animate, filme nevazute de acum 5 ani, fara calculator la care sa te joci in prostie, fara internetul indobitocitor, flori frumoase si pisici siameze. iar cind te astepti mai putin, macdonald te-asteapta mereu, ca a doua zi sa te doara stomacul, o chestie de la sine inteleasa.

si dupa toate astea, urmeaza


luni. it's show time!