Zilele in care asteptam un mail de la tine
in care asteptam un telefon, in care luam mereu mobilul cu mine, chiar si la baie, gindindu-ma ca, poate, chiar atunci o sa suni
cind te cautam in poze, cind mi-era rusine sa intreb prietenii de tine desi vroiam incredibil de mult sa stiu ce mai faci, cind mi-era frica intr-un fel chiar sa-ti aud numele
cind imi faceam program dupa tine, gindindu-ma ce ar fi mai convenabil pentru tine, ce ti-ar placea tie mai mult, cum sa fac sa fie mai bine, pentru tine, pentru tine, pentru tine...
cind iroseam energie, si sentimente, si timp, stiind ca sansele ca tu sa-mi impartasesti astea tind vertiginos spre zero
zilele alea s-au terminat.
sâmbătă, 25 septembrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 proteste:
Trimiteți un comentariu